giovedì 8 giugno 2017

'I CATINI di Armando Carruba




'I CATINI
M'haju assittatu l'autra sira
o corsu Matteotti 'ntà catina
chiddi ca sunu o Dramma Anticu
e m'annacai ca nun ti lu dicu.
A genti ca passava sai chi fici?
Si faceva 'u signu di la cruci!
Ma cu ci lu porta a stu vicchiazzu
d'annacarisi accussì? è pazzu!
Ju 'nveci m'arricriava tuttu
pinzava 'o tempu quann'era strittu
nenti sordi e fumu 'ntè sacchetti
ma 'na risata usu picciriddi!
Avevumu ognunu 'na catina
occupati sempri, sira e matina
si unu putacasu si suseva
nautru lestu lestu s'assittava.
Quannu ni misimu a travagghiari,
a Priolu avanti e arreri,
'na vita 'i SINCAT nun c'è chi diri
i catini ristaru suli mischini.
E iddi sunu sempri ancora ddà
a cuntari 'u tempu ca ssi nni va'
comu tanti picciotti dei catini
fruttu di la passata ginirazioni.
Armando Carruba (31/7/2016)
LE CATENE - Mi son seduto l'altra sera/ al corso Matteotti sulla catena/ quelle che sono al Dramma Antico/ e mi son dondolato che non ti dico/ La gente passando che faceva?/ Si faceva il segno della croce!/ Ma chi glielo porta questo vecchiaccio/ dondolarsi così? è pazzo!/ Io invece ero soddisfatto/ pensavo quando non avevo nulla/ niente soldi o fumo nelle tasche/ ma una risata uso ragazzi/ Avevamo ognuno una catena/ sempre occupate dalla mattina alla sera/ se uno per caso si alzava/ un altro velocemente si sedeva/ Quando ci siamo messi a lavorare/ a Priolo avanti e indietro/ una vita di SINCAT non c'è che dire/ le catene rimasero sole meschine/ E sono ancora là( a raccontare il tempo che se ne va/ come tanti ragazzi delle catene/ frutto della passata generazione.

Nessun commento: