lunedì 27 luglio 2015

I FRATI PII cuntu proposto da Armando Carruba

I FRATI PII
'Na vota successi ca scattìau a muntagna e lu focu curreva a ciumara, abbruciannu e distruennu tuttu: jardini, orti, casi.
'A genti scantata scappavunu dde' so' paisi ppi sarvarisi a peddi, nun putennu sarvari 'a robba.
C'erunu 'ntra l'autri ddu vecchi, maritu e mugghieri, ca scappavanu di la morti, 'nzemi ccu' ddu' figghi c'avevanu.
Lu focu cuntinuava a scurriri sempri, minazzusu e pareva assicutassi 'a genti.
I ddu' vecchi circavunu di caminari cchiù lestu ca putevunu, ma forza nun n'avianu; e ristaru arreri i tutti.
Li figghi mischini avissunu macari datu a sò forza ò patri e a matri, basta vidirili sarvi. Avivanu ristatu tutti quattru suli, troppu arreri; e u' focu curreva forti perchì 'a strata era di calata.
A un certu puntu u focu li giungìu; e allura i figghi dispirati si pigghiaru 'ncoddu patri e matri ppi scappari: Ma ccu ddu pisu putianu jiri di cursa?
E u ciumi di focu - miraculu di Diu! - inveci d'agghiuttirasilli comu avia fattu ccu' i casi e l'arvuli, si spartiu in ddu' parti, unu di ccà, unu ddi ddà, arrispittannu d'accussì l'affettu ginirusu di ddi ddù picciotti.

Nessun commento: