lunedì 20 ottobre 2014

POESIA DIALETTALE

CU 'CCI L'ATTACCA 'A CIANCIANEDDA O' JATTU
Un jattu chi di pilu era siamisi
stava jurnati cu li corna tisi
vigilannu si sguttava 'u pastu
e di li surci 'un si viria lu rastu.
Si coccarunu anticchia temerariu
s'avventurava, macari fora orariu
lu jattu lu puntava e 'nt'òn mumentu
s'ù pulizziava senza fari stentu.
'Stu fattu e surci, li ficia iri 'n'deliriu
ogni nisciuta, finia sempri a martiriu
passaru parola, s'arribbillaru tutti
'i surci cagnoli, e 'i surci ri cunnutti.
Picca passau chi foru cunvucati
'nt'òn cunnuttu, 'mmenzu li pinnati
e o' jornu stabilitu tutti quanti
ventu rarreri e acqua di ravanti.
Ognunu purtava lu giustu rimediu
pi fari finiri 'stu perenni assediu
'na soluzione cc'era d'attruvari
picchì, accussì, 'un si putia campari,
Ficiru un cunvegnu 'npompa magna
dunni ciascunu purtau la sò lagna
s'arraggiunau p'u gnornu e pi 'na notti
e 'un mancaru sciarri e mancu lotti.
a la fini di tanti longhi riscursioni
si tiraru li cchiù giusti cunclusioni
'n coddu alu jattu cc'era d'attaccari
'na ciancianedda pi sentila sunari.
Giustu, rissiru tutti, bbonu .... bbonu
appena lu jattu si movi fa lu sonu
un surciteddu si susiu ri scattu:
"Ma cu' ci attacca sta ciancianedda o' jattu"
di Vincenzo Adamo

Nessun commento: